CAT COSTA VIATA TA?

publicat la 22 Noiembrie 2005 de Active Information Media

S-au extins amplasamentele antenelor de emisie - recepþie GSM

(microunde) pe blocurile de locuinþe ºi, mai ales, la nivelul

apartamentelor.

Acoperirea cât mai bunã cu semnal în zonele locuite este o problemã

foarte complicatã pentru inginerii care rãspund de planificarea reþelei

operatorilor mobili: nimic din ceea ce este pe hârtie nu se potriveºte

sutã la sutã în teren unde apar reflexii, perturbaþii, toata gama de

bruiaje posibile. O soluþie la problema lor este coborârea antenelor

spre nivelurile 9,8,7 ale blocurilor pentru o mai bunã "penetrare" a

clãdirilor din jur.

Antene de microunde GSMAici încep problemele. Lumea din apartamentele

care au pe pereþii exteriori astfel de "monºtri" a început sã se plângã

cã nu mai merg bine televizoarele, radiourile, chiar ºi telefoanele

mobile (zumzãitul acela clasic) ºi sã acuze ºi stãri de obosealã

continuã, ameþeli, etc...

Pentru cã în România nu sunt reglementãri în privinþa amplasamentului

antenelor GSM, ca în þãrile civilizate (distanþa minimã de 150 m de

ºcoli, de spitale, ºi nu se amplaseazã pe blocuri de locuinþe, etc)

companiile de telefonie mobilã de pe piaþa româneascã liciteazã cu

administratorii de bloc ºi contra unor chirii grase (ºi probabil a unor

ºpãgi la fel de grase), permit amplasarea unor BS-uri (unitãti compuse

din mai multe antene de recepþie ºi emisie a microundelor) în

detrimentul tuturor locatarilor, pentru cã efectiv acestea sunt un mic

Cernobâl pentru fiecare locatar.

*Sfaturi:*

1. Nu cumpãrati apartamente care au astfel de BS-uri pe bloc si nici

chiar în blocuri vecine care au antene pe ele.

2. Evitaþi sã locuiþi în constructii care sunt vizate direct de la

micã distantã de aceste instalatii.

3. Refuzati-le orice încercare firmelor de telefonie mobilã care

doresc amplasarea instalatiilor la dumneavoastrã pe locuintã sau

în apropiere.

E sãnãtatea dumneavoastrã în joc.

În cel mai mare campus universitar din tarã, în Regie, Cosmorom a

instalat pe cãminul P7 câteva antene. Lumea a început sã se plângã (nu

mai merg telvizoarele, radiourile, obosealã excesivã), însã conducerea

Politehnicii a refuzat orice discutie într-un mod foarte categoric.

Întrebarea e: cât de mare a fost spaga pentru a plasa aceste antene în

mijlocul a 20 - 22.000 studenti?

Stalp cu antene multiple. Oamenii ãia sunt chiar inconstienti?

*Acum sã trecem la cifre.*

Dupã frecventele planificate, un BS poate sã aibã de la un singur

transceiver (partea de amplificare pentru o singurã frecventã) pânã la

16 astfel de frecvente. Un tranceiver are ca putere maximã de emisie 40

W pentru retelele de 1800 MHz ºi circa 36 W pentru 900 MHz (frecventele

generale de operare a retelelor de telefonie mobilã).

Dacã înmultim 16 cu 40 avem o putere de emisie ametitoare de 640 W,

pentru un singur BS. Totusi, în orase o asemenea putere nu se foloseste

pentru cã reflexiile, perturbatiile si faptul cã nu se doreste o

propagare extinsã, celulele retelei fiind apropiate, se face un

management strict al emisiei din punct de vedere al puterii.

Pe sosele, unde se folosesc de regulã maxim 3 frecvenþe (respectiv 3

transceivere), câte una pe fiecare din cele 3 zone sectoriale (de 120 de

grade) în care se împarte câmpul geometric de 360 grade, puterea ajunge

pânã la 500 W pe frecvenþã, pentru cã se doreste o acoperire foarte mare

si de obicei se folosesc si antene combinate, adicã transceiver-ul se

aflã montat în antenã.

Normele de protectie pentru cei care întretin sau monteazã astfel de

echipamente specificã clar sã nu se intervinã la un BS fãrã a fi total

oprit. Când ele sunt în functiune nu se stã sub nici o formã în fata

antenelor, iar in spatele lor la minim 1,5 m, dar aceastã distantã este

pur speculativã fiindcã aria de acoperire realã a câmpurilor periculoase

este mult mai întinsã!

Am urcat pe un bloc unde sunt 4 instalaþii sectoriale de la Connex si o

alta ce realizeazã o legãturã dublã de la Cosmorom. Nu am putut sta

acolo mai mult de 10 minute. Nu pot sã descriu cum mã simþeam. Locatarii

de acolo spun cã de când au fost puse antenele, au început sã se

defecteze frigiderele, televizoarele, si acuza tot felul de dureri ciudate.

*Pretul sãnãtãtii*

Exemplu: 2000 $ pe an (în Bucuresti) pentru o antenã Connex pusã pe un

bloc plin cu locatari.

Antene de microunde pe bloc. Stãteam la stop la Nerva Traian si mã uitam

la cladirea CONNEX, si ce vãd eu? NICI O ANTENA, DE NICI UN FEL pe

cladirea lor si nici în apropiere! Hmmm, am zis, ia sã vedem nu cumva

sefii sunt acolo si se protejeazã de radiatii? Am verificat, si, pe

lânga Managementul superior Mobifon, tot acolo este si partea de Vânzari

si Marketing.

Concluzia este clarã: ei stiu pericolul la care s-ar expune dacã ar avea

echipamente de transmisiune pe clãdire si vã fenteazã pe voi toti, ba

chiar mai mult, si pe proprii angajati.

Sã vedem ce-i cu angajatii. Mobifon are în Bucuresti 3 sedii mari, unul

din el este cel de care v-am vorbit mai sus iar celelalte sunt: Avrig

mai precis lângã Obor, si Valea Cascadelor pe Bulevardul Pãcii. Acestea

din urma au turnuri de transmisiuni, destul de bine echipate, la prima

vedere cel din Pãcii pare mai "ocupat".

Oricum, ideea e cã sunt "tunuri" de microunde de putere foarte mare si o

serie de relee cu puteri relativ asemãnãtoare, TOATE concentrate pe un

singur stâlp, la o înãltime de cel mult 30 m în zonã locuitã, astfel

încât bate puþin deasupra blocurilor. La Obor, stâlpul este mai înalt

doar pentru cã sunt blocuri turn împrejur.

Vã dati seama cã cei care stau pe acolo sunt practic niste mici fiinte

radioactive de la atâta expunere, fie cã sunt simpli locatari la bloc

sau angajati în birourile Connex.

Copac artificialProbabil cã angajatii Connex de la tehnic, cei ce se

aflã în sediile astea, vor fi cei care vor avea cele mai multe probleme

cu sãnãtatea în viitor si copiii lor, Doamne fereste, ar putea fi si ei

afectaþi. Nu este de glumã cu radiatiile, turnurile ce gãzduiesc

"pãdurea" cu antene de microunde (adevãrati copaci artificiali) SE POT

MUTA, dar nu este vointã. Nu le mutã nimeni, ca ar însemna bani pentru

investitii, pe care nici-o firmã nu este dispusã sa îi dea. Ei se

gândesc doar la profit.

Problema este foarte gravã. si mai grav, guvernul nu face nimic pentru a

reglementa aceastã situaþie. În 1997, când a început amplasarea

intensivã a acestor antene pe blocuri, oamenii au fost încântati cã vor

avea mai putin de platã la întretinere. Ei nu stiau (si nu stiu nici

acum) ce cancer o sã îi astepte peste câtiva ani. Asta dovedeste încã o

datã cã în România nimeni nu are vreun respect pentru viaþã si sãnãtatea

oamenilor.

*În altã parte, se poate...*

Agentia France Presse anunta cã "Parisul si alte orase din Franta

urmãresc reducerea numãrului de antene ale telefoniei mobile. Antenele

folosite de companiile de telefonie mobilã, în numãr de 30.000 în

Franta, sunt contestate de mai multe asociatii si primãrii, printre care

si cea din Paris, care cer reducerea emisiilor de unde electromagnetice,

suspectate cã ar fi periculoase pentru sãnãtate.

Printr-un decret din 3 mai 2002, legislatia francezã autorizeazã

operatorii de telefonie mobilã sã-si instaleze antenele peste tot, fiind

suficient sã gãseasca un proprietar care sã le închirieze terenul.

Operatorii nu mai trebuie sã cearã aprobarea nici a primãriei si nici a

vecinilor, nici chiar sã-i informeze pe acestia.

Singura obligaþie pentru operatori este o cantitate maximã de emisii de

unde electromagnetice, criticii considerând cã aceasta este prea

ridicatã si contrarã principiului precautiei. Considerând decretul din 3

mai insuficient, primãria din Paris, ca ºi din alte orase, de altfel, a

hotãrât sã încheie un fel de acord de bunã conduitã cu trei operatori de

telefonie mobilã (Orange, SFR, Bouygues Telecom) pentru limitarea

numãrului de antene si reducerea cantitãtii emisiei de microunde.

Primãriile nu pot bloca prin intermediul instantei instalarea antenelor.

Cu toate cã circa 40 de comune au avut o astfel de initiativã,

operatorii obtin în general câstig de cauzã în fata tribunalului

administrativ, iar o dispozitie a primãriei nu poate fi aplicatã

retroactiv pentru a cere dezmembrarea antenelor deja instalate.

Grup de anteneConsiliul de Stat, cea mai înaltã instanþã administrativã,

a dat câstig de cauzã companiei SFR care se afla într-o disputã cu

primãriile din Villeneuve-Loubert si Vallauris, localitãti din sud-estul

tãrii.

Asociatia Priartem, care se ocupã cu reglementarea situaþiei plasãrii

antenelor de telefonie mobilã, cea mai activã miscare din domeniu, a

cerut ministrului sãnãtatii sã revadã normele franceze ale emisiilor de

unde electromagnetice. În mai 2001, actualul ministru s-a aflat la

originea unui proiect de lege care limita numãrul antenelor.

Asociatiile sperã ca, ocupând acum functia de ministru, acesta va reusi

sã abroge decretul din 3 mai. Acest decret, unul dintre ultimele ale

fostei guvernãri a lui Lionel Jospin, nu a supus operatorii decât la

anumite norme foarte lejere, cu un numãr maxim de emisii de 41 de volti

pe metru pãtrat (V/m2). Asociatia subliniazã cã mai multe þãri si

regiuni din Europa, si chiar China, au stabilit un astfel de barem de

trei volti pe metru pãtrat.

Priartem citeazã numeroase rapoarte alarmante referitoare la efectele

undelor electromagnetice asupra sãnãtãtii, cu toate cã nu a fost

publicat nici un studiu stiintific referitor la efectele undelor emise

de antenele operatorilor de telefonie mobilã.

Orange s-a declarat "foarte surprinsã" de atitudinea primãriei din

Paris. Compania SFR s-a arãtat mai prudentã. "Operatorii nu au

legitimitate pentru a fixa normele dupã care sã fie apãratã sãnãtatea

publicã, acesta este rolul statului", a declarat compania, care este o

filialã a Vivendi Universal."

*Atentat la sãnãtate*

Pretul sanatatii. Este evident si de bun simt, pentru oricine a fãcut

puþinã fizicã în scoalã, cã orice depãsire a nivelului natural al

radiatiilor îti va afecta sãnãtatea.

Toti angajatii firmelor de telecomunicatii care lucreazã în mediu

încãrcat electromagnetic au, prin contractul colectiv de muncã, alocate

sporuri de tot felul - inclusiv cei din vechile centrale

electromagnetice, statii de frecvenþã si radiorelee.

Cei din Ministerul Apãrãrii care lucreazã exact cu echipamentele de

transmisiuni au spor de toxicitate si concediu suplimentar, cei care

întretin releul de pe Costila îsi bazeazã alimentatia foarte mult pe

lapte si brânzeturi si nu urcã la antene decât dacã sunt oprite. Am un

prieten care a muncit în New York ca alpinist utilitar si care monta

antene pe zgârie-nori unde existau deja alte echipamente GSM, care nu

erau oprite când el executa lucrãri.

Un coleg de-al lui american (mai vechi) a fãcut o formã rarã de cancer

bucal si la ora asta este mort, un altul are o problemã cu ficatul iar

chiar prietenul de care spuneam se simtea slãbit si fãrã vlagã si s-a

întors în România sã facã altceva decât acolo. Dacã l-ati vedea cum

arata acum, v-ati schimba opinia despre ce vã spun eu, este îmbãtrânit

si foarte obosit, aratã de 35 ani când el are în jur de 26.

La Tâncãbesti este staþia de emisie a Radio Difuziunii Române care emite

cu 750 KW, putere mãsuratã la antenã. Locuitorii de acolo mai nu fac

copii, mai fac în schimb câte un cancer, iar neoanele la ei în casã nu

se pot stinge datoritã radiatiilor.

Dacã aveti o vilã la tarã, lângã care este un stâlp de telecomunicatii,

e timpul sã vindeti casa sau sã mutati stâlpul.

La Pãltinis în judetul Sibiu si la Dumbrãvita de Codru în judetul Bihor

sunt montate relee ale TVR care emit la peste 700 KW. Telemobil are

montate pe aceleasi relee antenele pentru NMT/Suntel care emit de

asemeni la o putere incredibilã (650 KW) pentru a acoperi cu un singur

echipament întreaga zonã a muntilor Retezat, respectiv Apuseni!

Mai nou, pe lângã antenele NMT, Telemobil monteazã acum si antene CDMA

la frecvenþa de 450 MHz pentru Zapp. Închipuiti-vã ce se va alege din

Pãltinis si Dumbrãvita de Codru... Vor deveni din statiuni turistice -

statiuni de îmbãtrânire rapidã.

Gâditi-vã, vreti 600 - 800 $ acum, sau sã prindeti a doua jumãtate a

vietii? De fapt, *cât costã viata voastrã*? Asta e întrebarea la care

trebuie sã rãspundeti atunci când Connex, Orange, Zapp sau Cosmorom vin

cu "oferta" lor.

Preluare de pe AIM (Active Information Media)